palariile periculoase

este 10:45 dimineata. acasa e aproape 5 noaptea... oare de aia inca mor de somn.. desi deja am terminat mic-dejunul pregatit de albertzel cu atata migala (omleta, salata de ton, cascaval, crema de branza, masline, gem, lapte...). din nou se pare ca nu am sanse sa scriu mai mult decat 4-5 randuri pentru ca albert ne grabeste sa iesim in oras.. ca sa apucam si noi sa vedem totusi ceva din singapore. azi e ultima zi aici... maine dimineata la prima ora zburam spre "chiang mai" in tailanda. ma uit in urma totusi si realizez ca de fapt nu am apucat sa povestesc absolut nimic despre singapore si ma ingrozesc ca de maine incepand nu stiu cat acces o sa mai am la net.
anyway... sosirea in singapore a fost marcata de un aeroport absolut superb dar mai ales de una din reactiile lui luci. de fapt.. reactiile lui luci la multe din chestiile din jur.. vor face in mod sigur subiectul unora dintre postarile mele. dupa verificarea pasapoartelor... vedem la un moment dat un nene cu o arma in spate dar cu o palarie atat de funny incat puteai crede ca se filmeaza vreun documentar despre vremurile colonialiste engleze din zona aceasta (gen.. casablanca.. english patient..etc). anyway.. nenea ala nu parea deloc periculos ci mai mult o atractie turistica. luci, mai in gluma mai serios, ma intreaba de ce sunt "indivizi armati" in aeroport. eu incerc sa-i aduc aminte de aeroportul ben-gurion din tel-aviv... dar replica lui m-a lasat fara cuvinte.. ca sa nu mai spun ca mi-a facut mare placere si mi-a gadilat orgoliul meu de very pro-israeli..."da, da la tel-aviv sunt aia de-ai nostri.. acolo stim sigur ca-s de partea noastra, sunt acolo sa ne apere si pe noi... aici nu stim nimic sigur" :)
..... mamaaaaaa.. ma innebuneste albert sa termin si sa ma pregatesc sa iesim in oras.. asa ca iar o sa termin inainte sa apuc povestesc ceva mai interesant... revin...

Traficantul de Orbit

din nou e aproape 3 noaptea si nu-mi e deloc clar ce zi e. aaaa.. am fost in seara asta la shabat la sinagoga din singapore :)) deci probabil e vineri spre sambata
asa... promiteam sa continui povestea sosirii aici. dar iar ma apuc de scris la o ora la care nu-mi acord prea multe sanse de a sta treaz mai mult de vreo 10 minute...
anyway.... in dubai am admirat cat am admirat... dupa care am ajuns... cu oarecari emotii la controlul pasapoartelor.. din nou in avion. as putea sa pierd din nou o seara doar povestind despre micile dar atractivele facilitati oferite de singapore airlines... dar vreau sa ajung si la altceva... asa ca o sa las seturile de ras, zecile de canale cu filme, jocurile online si mancarea delicioasa pentru mai tarziu
cu o seara inainte sa plec albert ma suna si imi spune sa cumpar neaparat guma de mestecat orbit. am crezut ca e vreo expresie cool de care eu nu am auzit pentru a spune... fa si tu rost de niste "iarba"... niste tigari... habar n-am.. ceva. dar nu. albert vroia in mod clar guma orbit si nimic altceva . la solicitarea mea de lamuriri suplimentare, acestea au sosit imediat..."aici se gasesc numai in farmacii si se pot cumpara numai cu reteta". inutil sa mentionez ca acum eram convins ca e un cod pentru vreun produs cu totul ilicit... dar din nou... eroare. albert nu glumea. europenii si americanii de aici asteapta nu nerabdare sosirea prietenii lor de departe.. pentru a-si primi binemeritatele cadouri.. .pachetzelele de orbit. ei... acum e acum... la livrarea mult ravnitului cadou.. irina (prietena lui albert pentru necunoscatori) zambeste satisfacuta si il intreaba pe albert "nu i-ai spus ca putea fi arestat, nu?" !!!??? what !!!???? albert: "well.. not really" "what!!!???... "traficul de guma se poate pedepsi cu amenzi foarte mari daca scapi de inchisoare" what!!!???
deja din momentul asta am inceput sa ma gandesc serios la posibilitatea de a nu iesi din casa pana duminica cand urmeaza sa plecam spre nordul tailandei.
haideti sa mai raman putin la acest subiect...( va dati seama cat de fascinat am fost eu de povestea asta). de ce nu se gaseste guma in singapore? se pare ca nu a fost dintotdeauna asa. la un moment dat un pusti rebel.. sa-i spunem "ionel" (veti intelege imediat de ce a primit acest onorant nume de cod).. la urcare in metrou a scos guma din gura si lipit-o pe banda de contact a usilor care tocmai de inchideau (ei.. ati inteles?). bineinteles ca ultratehnologia singaporeza a detectat acest mic impediment si trenul respectiv nu a mai plecat din statie... pana la detectarea "amenintarii". in acel moment toate trenurile de pe linia respectiva au fost oprite pentru a evita pericolul unor accidente. in cateva minute.. sistemul computerizat a oprit toate trenurile de pe toate liniile... iar in mai putin de o ora traficul in intreg orasul era complet paralizat. oamenii nu au ajuns la servici... multe plati nu s-au facut la timp... multe contracte au fost anulate... pierderile economice au fost imense!!! ... si asta pentru ca "ionel" nu a avut unde sa puna guma de care se plictisise... ei... acum intelegeti cum am ajuns eu un traficant periculos de...orbit? :)
revin...

... si am plecat.. departe

nici nu stiu cat o sa fiu in stare sa scriu la ora asta. sunt mort de oboseala, ochii imi sunt aproape inchisi... sunt sigur ca voi fi destul de incoerent dar sunt sigur ca pana maine voi uita multe din lucrurile pe care vreau sa le scriu asa ca prefer varianta dezordonata ...
anyway... am vrut sa scriu multe si despre mica vacanta de iarna de la piatra neamt... dar nu am reusit sa ma mobilizez.. ar fost multe lucruri frumoase de spus. dar in nici un caz acum... la ora 1.50 am, la peste 30 de grade, in livingul apartamentului lui albert din singapore, nu am sa ma apuc sa povestesc despre zapezile de la piatra neamt :)
iata ca in mod subtil am ajuns la ce era mai important... doamnelor, domnisoarelor si domnilor... sa bata tobele... ma tare.... yeeeaahhhh... sunt in singapore!!!!!
nici nu stiu de unde sa incep... poate de la costumele stewardeselor de la singapore airlines:) problema mea este ca nu as fi deloc in stare sa descriu superbele rochii (de fapt nici nu stiu daca chestiile alea se numesc rochii sau nu.. oricum erau superbe). sper sa nu uit ca la intoarcere sa fac poze pe care sa le pun aici ca sa vedeti despre ce vorbesc. haideti sa vorbim putin despre escala la dubai. pentru cei care il cunosc pe luci (prieten bun si colegul meu in aceasta excursie) nu va fi nici o mirare cand le voi spune cat a incercat sa ma convinga sa-mi schimb pasaportul pentru ca voi avea mari probleme cu aterizarea in emiratele arabe unite din cauza vizelor mele de israel. dupa verificari la ambasada din bucuresti am inteles ca panicile lui luci nu sunt justficate asa ca am renuntat la temerara incercare de a-mi schimba pasaportul in regim de urgenta. trebuie sa mentionez ca pe durata escalei pasagerii puteau alege sa coboare sau sa ramana in avion. la aterizarea in dubai am intrebat totusi pe "flight superviser" daca stie cumva despre restrictii de acest gen. la care raspunsul lui a fost "no sir, but considering where we are, i would strongly advise you to remain in the plane". luci care era langa mine... a zambit satisfacut, gata sa coboare tinand in mana pasaportul lui nou noutz. (dar la care, by the way, nu a putut sa schimbe numele de leibovici.. chiar si cu taxa de urgente de la pasapoarte :))
orgoliul meu s-a umflat instantaneu... si am decis ca riscul de a-mi petrece urmatoarea perioada prin beciuri arabesti nu era atat de infricosator.. asa ca am decis intantaneu ca e cazul sa fiu curajos.
ei... momentul in care am trecut de primul control a fost si cel in care mi s-a taiat respiratia si asta nu pentru ca s-ar fi hotarat emiratzii sa-mi faca o "bucurie" ci pentru ca dintr-odata... am avut senzatia ca am intrat intr-o padure de palmieri!!! senzatia de statiune de lux a urmat imediat caci printre palmierii giganti au inceput sa se intrevada restaurante elegante si magazine superbe si fantani arteziene.imi cer scuze daca nu e m-am facut inteles... asta era in interiorul aeroportului :)
... stiti ce... cedez... sunt prea obosit.. promit sa imi fac maine timp sa continu.. oricum mi-am notat pe o bucatzica de hartie lucuruile despre care as vrea sa povestesc...
mai e si maine o zi... de fapt, ce zi e azi? miercuri, joi... sau e deja vineri...? si cat o mai fi ceasul...? hmmmm... destul de confuz...